luni, 7 martie 2011

Lectură critică

Din nou, acest articol este unul de sprijin, mai mult decât unul care vă oferă soluţii concrete de oratorie.

În postările precedente, vă povesteam că am participat la prima tură de dezbateri din cadrul proiectului Closer2Oxford. Fiindcă am fost situată undeva printre primele 20 de perechi de debateri din fruntea clasamentului, mi s-a oferit posibilitatea să particip la un seminar organizat de cei de la Ardor, in weekendul 27-28 noiembrie 2010. 
Pot să spun că a fost gândit foarte profesionist, şi am foarte puţine lucruri de reproşat organizatorilor.
Seminarul a avut trei secţiuni: în prima zi, una mai teoretică, am descompus argumentarea, cu tot ce înseamnă ea şi metodele aferente. În a doua zi, am făcut câteva exerciţii practice de lectură critică a unor articole din ziare internaţionale importante, iar după aceste exerciţii am făcut un mic concurs de dezbateri, în perechi formate aleatoriu din participanţii la seminar. 
Aici nu vă voi detalia partea teoretică a argumentării. Deşi este foarte importantă, este vastă şi probabil necesită tratarea individuală a subiectului. 
Mai degrabă, vreau să vă lămuresc puţin conceptul acesta de "lectură critică" şi cum ne-ar putea ajuta el în public speaking. 

Este vorba, mai exact, de modul în care tu îţi analizezi sursele de informaţie. Să spunem că trebuie să vorbeşti despre recentele revoluţii din Africa (cele din Tunisia, Egipt şi Libia) şi ca să te documentezi, operezi rapid o căutare pe Google. Vei găsi ştiri din tot felul de surse, de la atât de popularele The Economist sau Times până la ziare locale. Acum e important să vezi ce perspectivă vrea jurnalistul să apere, în funcţie de ce indicii îţi lasă în text. Probabil că unele articole vor aclama revoluţiile, altele le-ar blama (probabil asta ai observa dacă ai şti să citeşti presa chineză) sau unii jurnalişti ar încerca să le trateze neutru, ştiinţific, căutând explicaţii. 
Polarizarea opiniilor e şi mai evidentă în cadrul unor subiecte sensibile, cum sunt avorturile, drogurile, diverse proiecte economice care aduc câştig dar poluează.... şi atunci tu trebuie să te întrebi: ce poziţie ia autorul? apoi: ce argumente aduce în favoarea poziţiei sale, şi cât de factuale şi concrete sunt aceste argumente? Este acest articol bazat pe fapte, sau pe opinii?
Această analiză critică a unui text te poate ajuta în mai multe feluri:
  •  te ajută să îţi lămureşti propria părere vis-a-vis de subiect
  • îţi pune la dispoziţie date în sprijinul afirmaţiilor tale
  • te ajută să acorzi o greutate egală ambelor părţi, şi să descoperi care sunt justificările utilizate "de cealaltă parte a baricadei"
  • îţi dă indicii cu privire la poziţia actorilor importanţi din societate: opinia publică, jurnaliştii, mediul politic etc. 
Aşa că data viitoare când ai de pregătit un discurs şi eşti nevoit să apelezi la surse de documentare jurnalistice, nu lua doar un singur articol, şi nu lua totul de bun. Găseşte mai multe materiale, care ilustrează opinii divergente, şi demontează-le, cu pixul în mână, identificând crezul autorului şi încercuind diferitele argumente aduse în sprijinul acelei opinii. La final vei avea o viziune de ansamblu mai corectă asupra faptelor şi vei ştii cum să reacţionezi când vei fii confruntat cu o altă versiune decât cea prezentată de tine.